Prototipul modern al tavanelor extensibile exista si în antichitate, cu toate acestea inventatorul lor nu este cunoscut nici pina in prezent. In antichitate se utilizau variate ţesaturi pentru fabricarea tavanelor extensibile. In Egiptul Antic se utiliza pinza de in ca materie primă care era in prealabil umezita. După uscare tesatura de in avea capacitatea de a se comprima formind o suprafaţă neteda. În Grecia si Roma Antica se folosea ca materie prima tesaturi din matase. Chiar si in Colosseumul Roman, în timpul luptelor în sezonul cald, se intindea un acoperis din pinza pentru a proteja de soare tribuna spectatorilor.
Ca şi multe alte lucruri tavanele extensibile au fost date uitarii pentru o perioada de timp, iar in anii 60 ai secolului trecut si-au recapatat popularitatea. Francezii au fost printre primii care au adus tehnologia de producere a tavanelor extensibile la perfecţiune şi sunt în prezent lideri in acest domeniu. Datorita acestui fapt, multi le-au numit tavane extensibile frantuzesti. Tesaturile de bumbac, in, matase si altele au fost inlocuite cu membrana PVC, care are o capacitate maxima de intindere si reprezinta conceptul modern al tavanelor extensibile. Caracteristicile tehnice excelente si proprietatile igienice ale membranei PVC permit utilizarea lor nelimitata si instalarea tavanelor extensibile in diferite incaperi, cum ar fi: birouri, apartamente, baruri, restaurante, magazine, cluburi, hoteluri, spitale, grădiniţe, piscine etc. Printre cei mai mari producatori de membrane PVC se numara Franta, Suedia, Germania, Italia, Olanda, Rusia etc.
In prezent tavanele extensibile sunt considerate tavanele secolului XXI si putem afirma cu certitudine ca tavanele extensibile vor bucura consumatorii moderni mult timp de acum incolo.